Istoric

    Asezare

    Geneza, evolutia

    Atestare istorica

Configuratie geogr.

    Coordonate

    Clima

Apele

    Bratele Dunarii

Flora

    Plante

    Vegetatie

    Plauri

Fauna  - Pesti

    stiuca, somn, salau

    avat, biban, platica

    crap, caras, rosioara

Fauna  - Pasari

    pelican, lebada

    cormoran, lisita

Locuri de pescuit

    Crisan-Caraorman

    Puiulet-Lumina-Vatafu

    Perivolovca

    Chiril-Cuibul cu Lebede

    Canal Litcov

    Canal Vatafu

    Canal Puiu-Rosu

    Canal Suez

Padurea Caraorman

   

 

 

 

DELTA DUNARII  

 

Flora

III. Plaurul - insula plutitoare

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol.

Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0.50 si 1.50 m. Plaurii ocupa in Delta Dunarii o suprafata intinsa, in functie de nivelul apei si de grosimea lor acestia pot fi:

  -  mobili, deplasandu-se pe lacuri la voia intamplarii sub actiunea vantului si a curentilor de apa;
   -
impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic;
   -
fixati de altii plaurii impotmoliti, sub acestia insa existand un strat de apa, care reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti cum ar fi: somn, crap, caras, etc.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume (1560 kmp).

 

Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale, naviagatia devenind foarte anevoiasa. Deasemenea un alt neajuns este faptul ca plasele pescarilor pot fi tarate sau rupte de acesti plaurii mobili. Caile de acces obturate se elibereaza mai greu, iar cand plaurii sunt bine impotmoliti se taie cu ferastraul culoare inguste pentru trecerea lotcilor.

In anumite locuri, unde se circula mai rar si cu lotci mai mici si mai usoare se trage efectiv barca peste plauri. In imagine este locul unde am fost nevoit sa trag barca peste o ingramadire de plauri, care datorita schimbari directiei din care sufla vantul a blocat drumul.

 

Plaurii pot fi comparati cu niste bucati de puzzle impinse de vant pe suprafata unui lac, asezandu-se la intamplare intr-un colt al acestuia. Avand diferite forme si dimensiuni intre acestia raman goluri, ochiuri de apa ("japse") unde se pescuieste cu succes. Lacurile Lumina si Puiu sunt despartite de un perete de plaurii destul de firav. In anumite locuri sub acesti plauri intre cele 2 lacuri exista culoare de legatura, prin care circula si pestele. Pescarii cu experienta intind varse in aceste locuri, incercand sa intre cu plasele lor cat mai mult sub plauri.