Istoric

    Asezare

    Geneza, evolutia

    Atestare istorica

Configuratie geogr.

    Coordonate

    Clima

Apele

    Bratele Dunarii

Flora

    Plante

    Vegetatie

    Plauri

Fauna  - Pesti

    stiuca, somn, salau

    avat, biban, platica

    crap, caras, rosioara

Fauna  - Pasari

    pelican, lebada

    cormoran, lisita

Locuri de pescuit

    Crisan-Caraorman

    Puiulet-Lumina-Vatafu

    Perivolovca

    Chiril-Cuibul cu Lebede

    Canal Litcov

    Canal Vatafu

    Canal Puiu-Rosu

    Canal Suez

Padurea Caraorman

   

 

 

 

DELTA DUNARII  

 

Canalul Suez (in partea de Vest a dunelor de nisip)

 

Prin anii "70 in apropierea dunelor de nisip, care fac parte din "cordonul initial" ce a dus la formarea Deltei, a fost sapat un canal cu o lungime de aproximativ 12 km, care unea Garla Perivolovca in sud cu Canalul Litcov in nord. Se zicea ca Ceausescu dorea sa transforme intr-o orezarie o larga suprafata cuprinsa intre Garla Perivolovca si acest canal. Aceasta zona cuprindea o regiune inundabila intinsa in care s-a dezvoltat o bogata vegetatie, nenumarate japse si cateva lacuri cu adancimi mici: Cuibul cu Lebede, Chiril, Lebedea, etc. Ca o reactie la planurile aberante ale dictatorului, acest canal a fost numit de localnici in mod sarcastic canalul "Suez".

 

Datorita orientari transversala pe directia de curgere a Dunarii, asemanator cu Garla Perivolovca cu care are o pozitie aproape paralela, pe parcursul canalului exista 2 portiuni distincte, partea din nord unde se face simtit un curet redus, apa scurgandu-se in Litcov, si portiunea din sud unde practic nu exista curenti. In zona din nord se gaseste o portiune adanca (3-4 m) cu apa limpede si un curent aproape inexistent, fiind posibil ca in anumite conditii sa se prinda stiuca.

 

Pe portiunea din sud lipsa curentului a determinat o dezvoltare exploziva a vegetatiei mai ales in zonele mai putin adanci ceea ce a dus la formare unor praguri naturale. Desi acest canal nu are o vechime mai mare 30 de ani, procesul natural de colmatare a facut ca aceste praguri, unde se putea pescui cu succes in urma cu doar 10 ani, astazi sa fie impanzite de vegetatie iar navigatia sa se desfasoare foarte anevoios (imposibil de trecut cu o barca cu motor).

 

Pragurile, avand lungimi de cateva sute de metri, delimiteaza 4-5 zone mai adanci (2-4 m) cu apa limpede, unde o bogata vegetatie acvatica: nuferi, bradis, stuf si papura au creat un habitat ideal pentru stiuca.

 

In perioadele de inundatie (primavara) canalul are legaturi, prin care circula pestii, cu Lacul Chiril, care este un lac unde se "tine" stiuca. Pescarii batrani cred ca uneori, cand nivelul apei este ridicat, multe stiuci din lacul Erenciuc migreaza in acest canal.

Canalul Suez este un loc bun de pescuit in special stiuca si biban. Exemplarele de stiuca nu sunt foarte mari intre 0.5 si 2.5 kg, insa constanta cu care trage stiuca face ca acest loc sa fie cautat de pescari sportivi.